sâmbătă, 11 februarie 2012

Reteta smantana de caju: alternativa vegan la smantana


Smantana de caju este delicioasa, hranitoare, contine nutrienti, minerale, grasimi sanatoase si poate fi folosita de oricine in alimentatie.

Pentru aprox. 250 g smantana de caju aveti nevoie de:

  • 150 gr caju crud (nu prajit, nu sarat);
  • 80 ml apa rece;
  • 1 lamaie;
  • 1 lingurita ulei vegetal;
  • sare;

Se pune toata cantitatea de caju intr-un vas (nu plastic, nu metalic) si se acopera cu apa rece. Se lasa la inmuiat peste noapte, la temperatura camerei sau in frigider.

A doua zi se arunca apa in care a stat caju-ul, apoi acesta se pune intr-un blender sau robot de bucatarie cu cutit pentru tocare in S. Se adauga apa, sucul de la lamaie, ulei, sare.
Se mixeaza  pana devine cremos, se mai adauga apa daca doriti o textura mai cremoasa.

Citeste..

joi, 2 februarie 2012

Cereale hranitoare

In trecutul indepartat, oamenii consumau cereale integrale, nerafinate, seminte salbtice, carne, legume, fructe, insecte.

In epoca moderna cerealele sunt rafinate si au un continut mult mai ridicat de amidonuri, fiind sarace din punct de vedere nutritional: continut scazut de fibre, carbohidrati complecsi, minerale.

Cele mai bogate nutritional cereale ce se pot consuma la ora actuala, din surse ecologice si neprocesate sunt:


  • Amaranth;
  • Quinoa;
  • Hrisca;

Cerealele moderne solicita o productie mai mare de insulina, in comparatie cu cele din antichitate, din cauza rafinarii, procesarii, alterarii structurii initiale.
Citeste..

vineri, 27 ianuarie 2012

Grasimi sanatoase pentru copii: dezvoltarea creierului

Grasimile reprezinta 60% din structura creierului si a nervilor care se intind pe toate sistemele corpului.
Grasimea trebuie sa reprezinte o importanta sursa in alimentatie, pentru functionarea cat mai buna a creierului si a modului in care acesta comunica cu celelalte componente din sistem, bineinteles grasimi sanatoase.

Tinand cont ca majoritatea oamenilor mananca foarte multe grasimi, poate va intrebati de ce nu suntem mai multi dintre noi genii? Problema e ca grasimile din alimentatie nu sunt cele compatibile cu dezvoltarea (in cazul copiilor) si functionarea la capacitati mai ridicate, ci sunt grasimi oarecum nocive, sau cel putin fara vreo utilitate.

Creierul este organul principal din corp, care trimite mesaje in tot corpul sub forma de mesageri chimici, spunand fiecarui organ cum sa functioneze. Un grup important de astfel de mesageri chimici este cel al prostaglandinelor, acestea fiind cele care initiaza procedura de reparare a sistemului, a organismului. Corpul are nevoie de doua tipuri de grasimi pentru a produce celule ale creierului sanatoase (cele care trimit mesajul chimic) si prostaglandine (mesageri).

Acestea sunt grasimi Omega 6 (ulei de floarea soarelui, porum, susan) si grasimi Omega 3 (seminte de dovleac, nuci, peste gen somon sau ton). Alimentele din care se extrag uleiuri sunt in general alimente cu continut ridicat de acizi grasi esentiali, buni pt creier: acid linoleic(Omega 6) si alfa linoleic(Omega 3).

Cand aceste grasimi lipsesc, celulele care au nevoie de ele vor incerca sa le inlocuiasca prin utilizarea altor grasimi, cele disponibile, dar care ar putea fi daunatoare.

Neurotransmitatorii sunt mesageri chimici ce poarta informatia de la o celula a creierului la alta. Fiecare celula contine o serie de incuietori in membrana sa. Mesagerii chimici precum neurotransmitatorii sau prostaglandinele sunt ca niste chei care se potrivesc perfect in incuietorile din membrana celulelor. Daca membrana acestora, care e constituita din grasimile esentiale mentionate anterior, nu mai este sanatoasa din cauza alimentatiei cu grasimi nepotrivite, cheia nu se va potrivi in incuietoare si functiile creierului vor avea de suferit.

Dietele actuale au un continut prea mare de acizi grasi Omega 6 si prea putin Omega 3.

Primii doi ani de viata sunt extrem de importanti pentru dezvoltarea creirului si a modului in care acesta este sensibil la nutrientii de care are nevoie.
Este important ca in alimentatia copilului sa nu lipseasca grasimile, cele bune, bineinteles!
Fiecare mamifer este contruit pentru a furniza in laptele matern tipul si cantitatea potrivita pentru puiul ei.
De ex. in laptele de vaca exista un continut mare de grasimi saturate si un foarte mic continut de graismi ce ajuta la dezvoltarea creierului, cum ar fi DHA (un acid gras tip omega 3 care este o componenta structurala a creierului si a retinei). Acest tip de lapte il ajuta pe vitel sa creasca rapid, insa nu-i ofera prea mult creierului sau, fiindca nu are nevoie. Chiar si la vacile adult creirul este mic in comparatie cu restul corpului.

Insa, la puiul de om lucrurile stau total diferit, creirul creste mult mai repede decat restul corpului. Laptele de mama este bogat in grasimi ce ajuta la dezvoltarea creirului cum ar fi grasimile omega 3 si sarac in grasimi saturate ce sunt necesare cresterii corporale.

Grasimi care "prostesc"


Exista grasimi care pur si simplu nu ajuta la dezvoltarea creierului, insa exista un tip de grasimi care ii saboteaza dezvoltarea si functionarea, grasimi care consumate in special in exces, se poate concluziona ca prostesc: grasimile fabricate de om prin procesul hidrogenarii. Pe etichete le veti descoperi ca: grasimi hidrogenate sau partial hidrogenate.

O dieta corespunzatoare dezvoltarii si functionarii bune a creierului trebuie sa contina un echilibru de acizi grasi omega 3 si omega 6, excesul chiar si a acestor grasimi bune nefiind prielnic, trebuie sa ne incadram in maximul zilnic de grasimi necesare.

Spre exemplu un copil mic are nevoie de aprox 30% din totalul de calorii consumate zilnic sa provina din grasimi, din grasimi bune, bineinteles!
Citeste..

marți, 24 ianuarie 2012

Budinca de paste

Budinca de paste cu lapte (budinca01)   imagine retetaCea mai usoara reteta de budinca zic eu . Am scris de paste si nu de taietei pentru ca eu o fac cu tot felul de paste fainoase. 
Ingrediente:
  • 250g paste fainoase
  • 600 ml lapte
  • 4 oua
  • 5-6 lingurid e zahar ( depinde cat de dulce va place)
  • coaja rasa de la o jumatate de lamaie
  • 1 plic zahar vaniliat
  • putin unt pentru uns tava
  • pesmet
Fierbem pastele in apa cu putina sare si apoi le strecuram. Separat ungem un vas de jena cu putin unt apoi il tapetam cu pesmet. Ouale le amestecam cu zaharul si adaugam laptele caldut si coaja de lamaie. Punem pastele in vasul tapetat cu pesmet , apoi adauga laptele
Budinca de paste cu lapte (budinca1)   imagine reteta
si coacem timp de 40 minute la foc mic.
Budinca de paste cu lapte (budinca2)   imagine reteta
Servim calda sau rece.
Citeste..

luni, 23 ianuarie 2012

Reteta paine indiana, chapati din faina integrala

Whole Wheat Chapati

Reteta chapati din faina integrala:

Ingrediente:


  • 1 cana apa calduta
  • 2 cani faina integrala
  • 1 1/2 lingurita sare
  • 2 lingurite ulei masline 

Preparare:

  1. Faina si sarea se amesteca, si separat uleiul cu apa.
  2. Se toarna incet apa si se formeaza un aluat. Se mai adauga faina daca aluatul e prea umed si lipicios.
  3. Se framanta pentru cateva minute pana se desprinde total de pe maini si nu mai e lipicios.
  4. Se lasa pentru jumatate de ora acoperit la temperatura camerei.
  5. Se incinge o tigaie si aluatul se imparte in 6 parti care se intind foarte bine, in forma unor dicuri foarte subtiri. (aprox. 3 mm)
  6. Se pun in tigaie si se lasa cam 1 minut pe fiecare parte.






Citeste..

duminică, 22 ianuarie 2012

Budinca de mere pentru copii

Budinca de mere delicioasa!

Reteta : http://ebunatati.blogspot.com/
1 kg mere100 g zahar
50 g unt
50 g pesmet
o ceasca de miez de nuca
2 oua
optional scortisoara 


Daca eliminam nuca si albusul, budinca poate fi facuta si pentru bebelusi. 

Cum procedam : 
Se curata merele si se dau pe razatoare. Se pot da si prin robot, insa trebuie sa aveti grija sa nu rezulte piure de mere. Eu am apelat la clasica razatoare : e grozava pentru ca nu face nici un pic de zgomot cand doarme nazdravanul meu...


Am separat albusul de galbenus : abusul l-am batut spuma iar galbenusul l-am frecat cu zahar.


Am tocat nucile cat mai fin si le-am turnat peste mere. Am adaugat albusul, galbenusul si pesmetul si am amestecat pana la omogenizare.


Compozitia astfel obtinuta am turnat-o intr-o forma unsa cu unt si presarata cu pesmet.



Am pus compozitia in cuptor, la foc mare pentru circa 15 minute apoi la foc mediu pana se rumeneste frumos.


Nazdravanul meu a mancat-o cu mare placere, mai ales ca si noi mancam cu pofta alaturi de el!




Citeste..

duminică, 15 ianuarie 2012

Elemente de baza ale dietei macrobiotice

Regula principala a dietei macrobiotice este ca alimentatia sa se bazeze pe produse ecologice si cat mai naturale, alimente care nu au fost modificate genetic, tratate cu pesticide sau injectate cu hormoni.

In trectut oamenii isi bazau regimul alimentar pe produse ale agriculturii zonale si de sezon, insa in prezent datorita technologiilor disponibile oamenii consuma alimente din afara zonei lor geografice, a climei sau a sezonului, lucru care produce dezechilibre in organism.

Organismul uman se adapteaza conditiilor de clima si mediu in principal prin utilizarea alimentelor corespunzatoare respecitvului mediu si sezon, insa daca noi mancam alimente din afara acestei sfere pierdem adaptabilitatea si totodata ne supunem unor riscuri si dezechilibre ce pot duce la imbolnavire.

Astfel ca, pentru a ne pastra sanatatea trebuie sa ne conformam climei si zonei geografice in care ne aflam, si sa consumam alimente ce provin de aici sau dintr-o zona cu clima si conditii similare.

Alimentele bogate in energii yang, energie contractata, sunt valabile pentru un timp mai indelungat, astfel ca pot veni de la distante mai mari decat cele de tip yin, cu energii de expansiune.

Un exemplu e sarea de mare sau algele marine care sunt de tip yang, cu minerale contractate si pot fi consumate fara probleme, avand in vedere totusi, ca ele sa provina din emisfera in care locuiti.

Cerealele, in special cele integrale, nedecorticate, se pastreaza intacte pentru chiar mii de ani si pot sa provina de oriunde de pe continentul din care faceti parte; la fel si fasolea.

In schimb, fructele si legumele, sunt mai bogate in energii yin, de expansiune, se descompun mai usor si e recomandat sa provina din regiunea in care locuiti. Pot totusi fi consumate moderat daca sunt murate.

Cum gatim conform sezonului?
Cum sa gatesti macrobiotic


Un alt factor important in alimentatia sanatoasa de tip macrobiotic este felul in care se prepara alimentele.
Fiecarui sezon ii corespund anumite moduri de preparare a mancarii, desi in epoca noastra modul de preparare nu se schimba aproape deloc pe parcursul unui an.

Temperaturile ridicate si soarele puternic creaza in atmosfera un surplus de energii ascendente, de expansiune. Apa se evaporeaza rapid si vegetatia devine bogata si expansiva.
Primavara si vara sunt anotimuri de expansiune, de ascendenta iar toamna si iarna, energiile devin contractante, descendente si orientate spre interior.

Felul cum se transforma energiile este oglindit si in ceea ce se intampla pe parcursul unei zile: dimineata e dominata de energii de ascensiune, iar spre dupa-amiaza si seara este preponderent dominata de energii descendente.
Astfel dimineata ar trebui sa servim un mic dejun usor, nu ochiuri cu bacon, clatite si fructe.
Cerealele ar fi o alternativa, pregatite cu mai multa apa pentru a fi mai usor digerabile.

Seara putem servi diferite feluri, fiindca energia este mai densa, mai puternica.
Citeste..

vineri, 13 ianuarie 2012

Principiile dietei macrobiotice

 Principiul yin-yang stă la baza macrobioticii. Învăţăturile despre viaţă ale lui Lao Tze, Confucius, Buddha, Moise, Isus, Mohammed şi a altor mari învăţători şi filozofi de-a lungul istoriei au la bază principiul universal al celor două forţe opuse, dar complementare. Înţelegerea acestui principiu simplu şi aplicarea lui în viaţă este cea mai bună cale pentru o sănătate perfectă şi o viaţă lungă.



Prin hrana zilnică noi ne creăm capacitatea de a ne adapta la clima şi condiţiile locale. De aceea echilibrul în alimentaţie este important. Toţi ne urmăm instinctul natural, încercând să menţinem echilibrul. Când este frig, noi dăm drumul la încâlzire; când este cald, noi căutăm un mijloc de a ne răcori. Vara mâncăm mai uşor, hrană gătită mai puţin, iar iarna mâncăm hrană gătită complex. Macrobiotica ne ajută să devenim mai conştienţi de nevoile noastre, să găsim alimentele şi stilurile de gătit care ne pot fi de folos astfel incât să ne adaptăm mai uşor la mediul înconjurător.
Carnea roşie, carnea de pasăre, brânza si ouăle sunt alimente mai yang decât plantele. Ele sunt rezultatul concentrării plantelor cu care s-a hrănit animalul.
Când mâncăm alimente care nu sunt în armonie cu nevoile organismului nostru, cum ar fi carnea, ouăle şi brânza tare, sărată, noi creăm o nevoie egală şi de semn opus de zahăr, condimente puternice, cafea, alcool, îngheţată şi fructe tropicale, într-o încercare de a echilibra starea noastra fizică şi mentală. Acest balans de la o extremă la alta poate distruge fundaţia sănătăţii şi poate conduce la boli. Toate dezechilibrele fizice şi mentale pot fi explicate ca fiind cauzate de un exces de yin sau un exces de yang sau o combinaţie de extreme yin şi yang, fie că e vorba de alimente, atitudini sau stil de viaţă.

În macrobioticăne apropiem de mâncare pe două niveluriÎn primul nivelmai fundamentalvom aplica principiul yin şi yang pentru a echilibra dieta noastra de zi cu zi ca un întregYin si Yang ne ajută să înţelegem produsele alimentare în termeni de energieEchilibrarea intre expansiune şi contractare a energiilor în dieta noastră este o reala baza de sănătate şi vindecareÎn al doilea nivelsau simptomaticvom folosi produse alimentare pentru a trata sau vindeca o stare sau un anumit simptom de boala.

O cheie pentru sănătate şi vindecare constă în capacitatea noastră de a înţelege produsele alimentare în termeni de yin şi yang şi energieşi de a aplica această înţelegere in structura şi funcţia corpului umanÎn acest scopavem nevoie sa vizualizam corpul în termeni de yin şi yang
Regiunile interioare ale corpului, inclusiv oasleesângeleşi a organele internesunt mai mult yang,  sunt mai contractateîn timp ce regiunile perifericeinclusiv a pielii şi a păruluisunt mai mult yin sau mai extinsePartea din faţă a corpului este, în general, mai moale si mai extinsa (yin), în timp ce partea din spate este grea şi compacta (yang).Partea superioară a corpului este yin, în general, mai multîn timp ce partea inferioara a corpului are  o mai puternică energie yang.

Pe ansamblupartea dreapta a corpului este puternic încarcata cu energie Yin în susîn timp ce partea stanga este puternic incarcata de energie yang in josMişcarea de energie sus şi în jos în organism se reflectă în structura  intestinului grosprecum şi în funcţia creierului. Intestinului gros se mişcă în sus pe partea dreapta a corpuluisi in jos, pe stânga. Emisfera dreapta a creierului genereaza mai mult yin, imagini estetice sau artisticeîn timp ce stânga este sursa de yang mai multabilităţi analitice şi raţionaleFolosind aceste clasificări de bazăputem începe să facem corelaţii specifice între energetica produselor alimentare şi energia organismului uman.
  Vă prezentăm în continuare lista polarităţii unor alimente uzuale (există trei grade de polaritate – moderat, accentuat şi extrem): 
 
Yin (-)
Yang (+)
Cereale
Moderat yin: porumb
Extrem de yin: cereale încolţite, pâine albă, produse de patiserie din făină albă
Moderat yang: grâu, orez, orz, ovăz, secară
Accentuat yang: hrişcă, mei
Extrem de yang: germeni de cereale, orez sălbatic
Legume
Moderat yin: salată verde, ardei kapia, ardei gras, păstârnac, frunze de ţelină, untişor, linte, bob, mazăre verde
Accentuat yin: fasole, ciuperci, sfeclă roşie, gogoşar, usturoi
Extrem de yin: roşii, vinete, cartofi, castraveţi, bame
Moderat yang: varză albă, ceapă, ridichi, dovlecei, fasole verde, frunze şi rădăcini de păpădie, napi, gulii, rădăcină de ţelină, spanac, anghinare, varză de Bruxelles
Accentuat yang: andive, conopidă, broccoli, dovleac, soia, năut, creson, alge marine, ceapă roşie, rădăcină de pătrunjel, morcovi, praz, urzici, varză creaţă
Extrem de yang: varză roşie
Fructe
Moderat yin: căpşune, caise, cătină albă, roşcove, dude, coarne, struguri, măsline verzi
Accentuat yin: cireşe, grepfrut, lămâi, pepene galben, prune, vişine, curmale, smochine, miez de nucă de cocos
Extrem yin: ananas, papaya, mango, portocale, mandarine, pere, piersici, pepene verde, arahide
Moderat yang: stafide, fragi, mure, gutui, coacăze negre, rodii, măsline negre, castane
Accentuat yang: mere, afine, zmeură, merişor, coacăze roşii, fructe de dracilă, nuci, alune
Extrem yang: mere pădureţe, migdale, fistic
Lactate
Moderat yin: lapte dulce, lapte bătut, sana, zer, iaurt, chefir, caşcaval Camembert
Accentuat yin: brânză de vaci, lapte de bivoliţă, caş dulce, urdă dulce, caşcaval tare
Extrem yin: smântână, unt, brânză topită, caşcaval moale
Moderat yang: lapte de capră, brânză de Olanda, Roquefort, şvaiţer Gruyere
Accentuat yang: brânză de capră, unt clarificat (ghee)
Carne, peşte
Moderat yin:
Accentuat yin:
Extrem yin:
Moderat yang: creveţi, heringi, somon, sardine
Accentuat yang: icre, caviar
Extrem yang: fazan
Condi-mente
Moderat yin: fenicul, măghiran
Accentuat yin: oţet din lemn, roiniţă, vanilie
Extrem yin: seminţe de mac
Moderat yang: nucşoară, mărar, anason, cimbrişor, ceapă, arpagic, tarhon, mentă, frunze de pătrunjel, muştar alb, leuştean, leurdă
Accentuat yang: ardei iute, busuioc, cimbru, chimen, coriandru, cicoare, şofran, salvie, dafin, hrean, muştar negru, piper, usturoi, scorţişoară, cardamom, schinduf
Extrem yang: rozmarin, cuişoare, sovârf, ghimbir, ghinţură, sare marină nerafinată
Băuturi
Moderat yin: apă, sifon, ceai de măceşe, ceai de cătină
Accentuat yin:
Extrem yin: 
cafea, ciocolată, coca-cola, sucuri de fructe yin, sucuri cu zahăr, alcool
Moderat yang: cafea de năut, cafea de cicoare, ceai japonez (Bancha), ceai de muşeţel, pelin, cimbru, cimbrişor, rozmarin
Accentuat yang: ceai de busuioc, suc de mere
Extrem yang: ginseng
Alte produse
Moderat yin: drojdie, miere
Accentuat yin: zahăr brun, oţet de mere, borş, ulei de nucă de cocos
Extrem yin: ciocolată, cacao, zahăr, frişcă, jeleuri, murături, îngheţată, sirop, pastă de tomate, marmeladă, bomboane, unt de arahide
Moderat yang: halva de susan, halva de floarea-soarelui, ulei de măsline, ulei de porumb, ulei de migdale
Accentuat yang: ouă fecundate, ulei de rapiţă, ulei de muştar, ulei de ricin, ulei de soia presat la rece, pastă de susan (tahini), seminţe de dovleac, seminţe de floarea-soarelui
Extrem yang: polen apicol, seminţe de susan, ulei de susan, ulei de floarea-soarelui presat la rece
Observaţie: Lista de mai sus corespunde datelor din alimentaţia macrobiotică, regim conceput de japonezul George Ohsawa.

Fructele trebuie sa fie consumate înaintea meselor sau mult după mese. Regulile de aur ale dieteticii chineze ne invaţă: să mâncam moderat oprindu-ne înainte de a fi sătui, să mestecam bine pentru a favoriza digestia, să nu mâncăm dacă nu ne este cu adevărat foame, să mâncăm doar dacă suntem destinşi şi niciodată în stare de supărare, să mâncăm de plăcere, să masăm abdomenul în sensul fusului orar de 20 de ori până la 40 de ori şi în sens antiorar de 20 de ori, să consumăm mesele la ore regulate, să facem mişcare după mese având în vedere că un proverb chinezesc spune că “cel care face o sută de paşi după ce a mâncat, va trăi până la nouăzeci de ani”.


Citeste..

marți, 10 ianuarie 2012

Reteta cu spanac pt copii mofturosi: Quiche cu somon afumat si spanac

Spanacul este un aliment bogat in vitamine si minerale, plin de nutrienti ce-i sunt necesari copilului in crestere. Nutritionistii recomanda ca cel putin de 3 ori pe saptamana sa se consume legume verzi, iar spanacul este o alegere excelenta.

Mie imi place la nebunie spanacul in orice forma, il servesc si crud in salata, dar baietelul meu de 1 an si jumatate nu are aceleasi gusturi si este extrem de dificil sa-l fac sa manance spanac.

O reteta excelenta pentru un  copil mofturos in privinta spanacului este quiche cu somon afumat si spanac, e ca o tarta si are un gust delicios.


Aluatul pentru Quiche se face extrem de simplu:

  • 250 gr faina alba;
  • 125 gr unt rece;
  • 4 linguri apa rece;
  • putina sare;

Se amesteca faina cu untul taiat cubulete si cu sarea intr-un robot de bucatarie sau manual, iar cand consistenta este nisipoasa se adauga apa lingura cu lingura. Aluatul format se intinde si se pune in forma unsa cu unt, peste care se pune hartie de copt sau folie de plastic/aluminu si o greutate care sa acopere uniform toata suprafata. Se lasa 30 minute la frigider.

Umplutura:

- 3-4 ouă
- 200 ml smântână
- 100 grame somon afumat
- 1 legătură ceapă verde
- o mână spanac proaspat sau daca e congelat se gateste in tigaie cu putin unt;
- 150 grame caşcaval sau cheddar ras

Se scoate tava cu aluat din frigider, se dau la parte folia/hartia/ greutatile cu care a fost acoperita.
Se toaca marunt spanacul, somonul afumat si ceapa verde si se pune compozitia peste aluat in tava.
Ouale se bat bine cu smantana si se amesteca cascavalul sau cheddar. Se toarna aceasta compozitie peste spanacul cu somonul afumat puse anterior.

Se da quiche-ul la cuptor pentru 30-40 minute.
Se lasa 10-15 minute cand o scoateti din cuptor sa se raceasca!


Citeste..

luni, 19 decembrie 2011

Copilul refuza mancarea?

10 sfaturi pentru a-l incuraja sa manance

Copii cu varsta cuprinsa intre 1 si 3 ani sunt in general pretentiosi cand vine vorba de mancare: refuza mare parte din alimentele oferite, nu au rabdare sa stea la masa, iar parintii se plang ca acestia nu mananca nimic.
Citeste..